marți, 4 aprilie 2017

Traieste, Iubeste, Danseaza

Trei cuvinte care au ajuns sa ma defineasca, in timp si spatiu. Traiesc si ii multumesc cuiva acolo sus ca are grija de sanatatea mea, de familie, de oameni dragi, indiferent ca ei sunt aproape sau departe de mine. Iubesc pentru ca am fost invatata sa iubesc si pentru ca viata este atat de scurta uneori, incat nu ai timp sa urasti, sa fi ranchiunos sau sa consideri ca nu iubirea este cea mai importanta. Si... dansez... dansez in fiecare moment al vietii mele, dansez profesionist, dansez cu muntii, dansez cu aerul si cu natura.
Am inceput sa dansez inca de cand eram mica. Eu nu urcam pe munte, ci dansam pe munte. M-am nascut din doi alpinisti, atat mama cat si tata au avut rezultate exceptionale in acest sport. de cand aveam un an eram dusa de ei pe munte, iar mai tarziu am inceput sa il practic singura, am inceput sa fac performanta. Am facut parte si inca fac parte din "Academia de Munte Nae Popescu", un club sportiv care a luat nastere din pasiune si dorinta de munte, din visul unui om care a vrut sa isi invete propriul copil sa iubeasca natura. Pe Iulian il cunosteam de cand m-am nascut, mai degraba el ma stia. A fost coleg si prieten cu mama si tata la clubul lor sportiv Carpatic, iar odata ce baiatul lui, Matei a crescut, a vrut sa ii ofere mai mult si asa a luat nastere Academia de Munte "Nae Popescu. Au fost poate cei mai frumosi ani ai copilariei mele, m-au format si m-au educat intr-un mod in care consider eu ca este frumos, ecologic si iubitor...
La 16 ani  am descoperit acest fenomen street-dance. Am inceput ceva nou, desi eu eram alpinista, alergam pe munte, faceam orientare turistica, escaladam "Bolovanul Prostului" etc. Si uite asa o colega de clasa din liceu mi-a schimbat viata si perceptia sportului. M-am dus la cursurile scolii de dans Trouble si mi-am inceput calatoria. Ceva ani, atat alpinismul cat si dansul au mers in paralel si a fost bine, cu timpul insa ne maturizam, lasam deoparte visurile, imaginatia, dorintele, traierea, iubirea dansul. Eu nu am facut asta, eu am continuat, am mers mai departe, iar azi  sunt coregraf si antrenor de dans, sunt animator de tabere cu tematica montana si inca merg pe munte, chiar daca nu mai fac performanta, dar cum spuneam, toti ne maturizam la un momentdat.
Asa ca traieste in fiecare zi asa cum simti si cum iti doresti, iubeste cu tot sufletul si danseaza, idiferent ca dansul tau este doar un simplu mers sau o alergre. Danseaza cu sufetul, cu inima cu corpul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu